Veliki Preslav (în bulgară: Велики Преслав) este un oraș în partea de est a Bulgariei. Aparține de Obștina Veliki Preslav, Regiunea Șumen.
Între 893-972 a fost capitala primului ţarat bulgar. Devine capitală în urma unei revolte păgâne din capitala anterioară Pliska; ţarul (creştin) Simeon I părăseşte Pliska păgână şi se stabileşte la Preslav. În această perioadă, devine şi un centru al culturii slavone (Şcoala de la Preslav); ucenici ai Sfinţilor Chiril şi Metodie alcătuiesc alfabetul chirilic, denumit după maestrul lor. Atinge apogeul la mijlocul domniei ţarului Petru I. În 970 este ocupat de prinţul Sviatoslav I al Kievului şi distrus de împăratul bizantin Ioan I Tzimiskes. Localitatea actuală se află la 2 km distanţă de vechiul sit; locuitorii s-au refugiat din calea invaziei tătare din 1270.
Veliki Preslav (în bulgară: Велики Преслав) este un oraș în partea de est a Bulgariei. Aparține de Obștina Veliki Preslav, Regiunea Șumen.
Între 893-972 a fost capitala primului ţarat bulgar. Devine capitală în urma unei revolte păgâne din capitala anterioară Pliska; ţarul (creştin) Simeon I părăseşte Pliska păgână şi se stabileşte la Preslav. În această perioadă, devine şi un centru al culturii slavone (Şcoala de la Preslav); ucenici ai Sfinţilor Chiril şi Metodie alcătuiesc alfabetul chirilic, denumit după maestrul lor. Atinge apogeul la mijlocul domniei ţarului Petru I. În 970 este ocupat de prinţul Sviatoslav I al Kievului şi distrus de împăratul bizantin Ioan I Tzimiskes. Localitatea...